|
--------------
clicca i titoli per ascoltare le poesie di Gaspare Cucinella ------------
------------------ accompagnate dal duo Sammartino Impastato-------------------
Vulissi
abbanniari i cosi
Vulissi abbanniari i cosi
c'avìa na vota,
cosi ca vulissi aviri ora
pi rivinnilli ancora,
ma chi nun haiu cchiù.
E mentri cu silenziu 'nna strata,
u suli ca cuoci,
u sceccu c'arragghia,
a addina ca carcarìa,
si senti a me vuci c'abbannìa:
"Acqua cavura e dulura".
Na fimmina s'affaccia:
"Ci stai pinsannu a 'stura?"
"Avi trent'anni c'abbanniu
e nun mi senti nuddu, mancu Diu!"
Il rimpianto per le cose perdute, per
ciò che non potrà essere più
e il male di vivere che imperversa e non dà tregua
e che rende più affannosa la nostalgia
I
negghi si nni vannu
I niegghi si nni vannu
e u mari,
pigghia u stissu culuri d'u cielu.
Pari na tavula
ca sarva
nno funnu du casciuni
tutti i pisci d'u munnu.
Rintra a varcuzza
c'è l'amu,
a lenza e a trimulina.
"Totò, chi bella pisca sta matina!
T'u ricìa assira,
u tempu è buonu
e a luna è china. . ."
Quando sorge il sole, si risvegliano
il cielo ed il mare coi loro colori,
e il mare regala una pesca abbondante all’orgoglioso pescatore
U
ventu 'ncapu u munnu
U ventu 'ncapu u munnu
ciusciava supra i stiddi.
A gienti caminavanu nnò cielu
e scumparianu o funnu.
"Nun caminati nnò cielu,
nun l'allurdati,
livativilli i scarpi,
ca o funnu vi nni iti!"
Accussì abbanniava,
cchiù forti chi putìa,
ma a gienti,
parianu tutti surdi,
facianu finta ca nuddu mi sintia.
E 'nguttumatu mi pigghiava u chiantu.
M'arrimazzava, mi sbattìa nnò munnu,
chi lacrimi stuiava tuttu u cielu,
a gienti ca spirìanu o funnu
nun si virìanu cchiù.
U vientu avìa finutu di ciusciari
e na stidda s'affaccia i sutta u munnu:
"Picchì chianci, qual è a ragiuni?"
"Chianciu pi sta gienti
c'allordanu u cielu,
si nni vannu o funnu
e restanu surdi e me lamenti"
"U cielu nun si po’ mai allurdari,
è accussì luntanu,
ca nun si po’ 'mmaginari.
Nudda munnizza mai ci po’ arrivari,
Pi chistu a gienti si nni vannu o funnu
e la to vuci nun li po’ chiamari;
s'alluntananu sempri di stu munnu.
Un sogno triste, angosciante e lieto
a un tempo,
un invito a non inquinare il cielo;
ma il cielo è troppo bello per essere contaminato
dalla cattiveria umana
Terre
di Balcania
Unn'è a putenza
chi distruri l'armi,
sfascia carr'armati,
ferma l'aeroplani
e nun fa scuppiari
i bummi 'ntelligenti.
Genti sdirradicati
di li propri terri,
nun sannu cchiù cu su!
Scilliratu universu,
munnu suvirchiusu di putiri,
munnu c'asciuca u sangu
e nun ti fa ciatiari,
munnu ca ti scafazza, ti squagghia
e nun ti runa u tempu di vulari,
labirintu di pinseri e di paroli.
Ancili, nun ci 'nn'è.
Tutte le guerre sono orribili e insensate,
e tutti i popoli devono gridare
a voce alta il rifiuto più totale di tutti gli orrori che
le accompagnano;
ogni popolo, da quelli che abitano i Balcani, a tutti gli altri,
ha il diritto di vivere e di non essere
in balìa degli interessi dei potenti e dei folli
Nun
c'è cchiu nienti
Nun c'è cchiù nienti,
Nun c'è cchiù nienti.
Mancu u suli c'è cchiù;
mancu a luna,
mancu u mari, mancu a Terra;
nun c'è cchiù nienti!
I genti runni su?
Semu tutti suli. . .tutti suli:
Ognunu si talia. . .si talia u suo,
nun vuoli viriri a nuddu,
nun vuoli sentiri nienti.
Lastimi, lamenti. . .nun c'è cchiù nienti!
Mancu nuavutri ci siemu:
cu resta?
Nun resta nienti.
Allura chi c'è di fari??
chi 'mportanza avi si jietti vuci,
chi'mportanza avi cu ti senti?
Allura c'am'a fari. . . Nun c'è nuddu.
Puru l'amuri finiu, 'unn'arristò nienti.
Chi vulissi fari?. . . Nienti,
nun c'è cchiù nienti'i fari;
sulu na cosa:
forsi ni putemu ammazzari,
chistu nn'arresta forsi ri sta vita
c'a ficiru addivintari . . .na mmerda!
In seguito a eventi decisivi, come la
morte di grandi eroi,
siamo di colpo presi da un conato di annichilimento,
l’autodistruzione sembra la soluzione migliore,
o l’unica, in un mondo che non esiste più solo
perché l’abbiamo distrutto noi
U
spitali
Sientu ancora u scrusciu ri passi
ca mi portanu o spitali.
U spitali!
U spitali è bellu, minchia ch'è bellu!
Ci sunnu tutti cosi, nun manca nienti:
manca sulu a saluti,
e poi ci sunnu tutt'i malatii ru munnu,
tuttu u ruluri ru munnu,
tutt'a virità ru munnu!
Cu trasi buonu, nesci malatu;
cu trasi malatu, nesci muortu.
Dutturi, si jioca un ternu a lluottu?
Siddu 'nserta a me malatia,
u fazzu 'ncucchiari cu me zia.
U dutturi, schiffaratu,
mi talìa cu 'll'occhiu di latu:
"Chi cazzu t'à misu 'ntiesta?
torna rumani, ca oggi è fiesta".
Vinni u tiempu ri malivistuti:
c'eranu sciancati, sgummati,
'ntussicati, parìa 'n'alligrizza!
Cu si futti a sasizza
e cu mori ri dibbulizza.
Gienti c'avianu vinutu appieri,
arrivaru aieri;
chiddi c'avianu vinutu c'u carriettu,
cu circava u rinali pi pisciari;
cu si 'nfilava u termometru 'nto culu,
cu si sbattìa i corna o muru;
cu jittava vuci
picchì 'nna tiesta ci scacciavanu i nuci;
cu abbaragghiava
picchì 'stu puostu 'un ci piacìa,
finu a quannu 'un vinni a 'zza Lucia,
a 'nfirmiera ra settima cursìa.
"Auh! Ma chi è 'stu burdellu!
Ognunu u so puostu av'a pigghiari,
nun cuminciamu a cugghiunari!
Faciti silenziu, ora veni u 'zzu Crescenziu,
vi porta u manciari, u miricinali,
vi fa stinnicchiari e senza chiacchiariari;
dumani c'a matinata, a diunu,
vi prisintati a unu a unu.
'Ntantu, ricitivi u rusariu,
raccumannativi o Signuri:
Nun si po’ sapiri mai,
nna 'stu munnazzu di guai!"
La tragicomica realtà degli ospedali,
un problema purtroppo sempre attuale
Pueta ru tiatru
Pueta ru tiatru addivintavu
a puisia mi fici tiatranti
e sugnu sempri sulu
ora, nun haiu cchiù forza.
S'impassuliu u me cori
quannu 'nnall'aria ntisi m'prisintimentu
ca u sipariu calau.
Calau pi mia, pi sempri.
Ora vaiu caminannu
nna i strati
ca nu m'appartennu
strati ca nun hannu cchiù culuri.
Aspanu, Luciu, Vicè
caminanu cu mia
e ririnu cu mia
e cantanu e ballanu cu mia
C'è puru a luna.
mmenzu u mari
si sientinu paruoli
ca si cunfunninu c'u scrusciu i l'acqua.
Paruoli i Luciu
paruoli r'amuri p'a luna.
A luna nun lu vuosi
picchì Luciu era immurutu.
WWWSCAMUNILLADIMOCRAZIACHIOCCIOLACCASUGNUPUNTOIT
Tuttu 'nsemmula m'arrusbigghiavu.
Avia rurmutu assai.
Nsunnava c'arricugghìa 'nnò 'mpanarieddu
crastuna, babbaluci e 'ntuppatieddi.
Chi cosa spiciali!
Eranu beddi grassi e ciaurusi di terra frisca.
Iu ci parrava ch'i crastuna:
"Nesci li corna ca veni tò pà,
nesci li corna ca veni tò mà".
Mentri caminava
i babbaluci addivintavanu cristiani e vulavanu
e iu, ristava a taliari c'u panarieddu vacanti 'mmanu.
I babbaluci c'addivintavanu cristiani
mi facianu signali di iri appressu a iddi.
Ma comu facìa iu
si nun sapìa vulari.
M'arrimazzava 'nterra allura
e mi mittìa a grirari:
"nun mi lassati sulu,
'nsignatimi a vulari".
Poi virìa cosi
ca 'nna i me suonna
nun avìa vistu mai.
C'era na strata luonga
senza strisci pedonali,
china di cartilluna pubblicitari.
A li bordi di la strata tutta ciuri
na musica niscìa di suttaterra.
Iu nun mi putìa capacitari.
Mi sintìa 'mbriacu
ma mi piacìa attintari.
E mentri caminava,
liggìa i cartilluna pubblicitari.
Ccà nun si mori, ccà si campa
nun semu ricchi ccà, semu filici
ccà c'è libirtà, nun c'è putiri
ccà c'è la giustizia, la paci, l'armunia.
Vuliti la saluti? Viviti Dimucrazia!
Dimucrazia chidda giusta.
CIN-CIN, Salute!
Supra
u pizzu ru munti
Stava scurannu Scinnennu ancora, però,
quannu arrivavu a tuccari i fila di la luci
u pizzu ru munti addivintavanu cimi di cipressi
Juncennu dda supra, d'un campusantu accussì granni
mi misi subitu 'mpunta di peri, ca m'arrizzaru la carina e li capiddi.
grapivu li vrazza Poi tuttu 'nsemmula
a forma d'ali d'aceddu Nun sacciu chi cos'era:
e spiccavu u volu. avìa l'aricchi a punta,
Matruzza mia chi scantu! l'occhi bianchi,
Nnall'aria iu m'avìa libratu, li scagghiuna nisciuti di fora;
e lu cori si misi a martiddiari 'nta lu pettu. avìa na scupa
luonga 'nta li manu
Troppu autu avìa arrisicatu u lanciu. e cuminciava a cafuddarimi,
Pinsava, si pi disgrazia pi farimi cariri intra u campusantu.
m'aggrancavanu li vrazza, "Scinni, scinni - grirava -
iu scuppava 'nterra capuliatu. ca siddu t'arrivu a 'ncucciari
Nun sapìa chi fari di cca dintra u nesci cchiù".
circava di frinari araciu araciu;
e scinnennu iu a finiri a rasintari
li fila di la luci.
Ultimatum
Pronto? George, avi tri ghiorna ca ti telefonu, pezzu i fangu runni
è statu,
viri ca u prezzu di greggiu
s’ innacchianau a centu dollari u varrili.
Ancora a cugghiuniari, ma chi voi fari
Tu a guerra a mia vulissi purtari?
Tu guerrafondaiu e iu tirrurista
Nun ti scurdari però…..
Ca tutti rui
Semu na stissa lista Tuttu chiddu ca pozzu fari…….
Trenta varrili ti vogghiu rigalari e puru tri muggheri
Sulu accussi ti la pò spassari
Si tu dici si
Parru subitu cu Bin
Bin di cca
Bin di ddà
Facemulu pi Allah!
Basta cchiu cu i stiddi e strisci
Ammugghiamu tutti cosi
Bush, mi capisci?
Tu mi manni l’ ispittura
Ma nun m’ hai fiducia all’ ura?
Finemula ca guerra
Nun servi a nuddu
All’ esiliu nun ci vaiu!
Tu a mia mi vo’ squagghiari
E’ bieru? Ma picchi?
Ti stai attirannu
Antipatia di tuttu u munnu
Nuddu voli a guerra
Tu sulu vò fari u strunzu
Pi fari a birri ca si u cchiu forti?
Ma nun pensi a tanti morti?
Iu
armi chi dici tu
Nun haiu cchiu, pulitu sugnu!
Ma si tu
vò trasiri ca forza nna me terra……
Allura facemu a guerra
Bush, trasiti vivi e nun nisciti cchiu
E’ la mia terra
Ca vi sotterra!!
Viva la paci!
Viva la guerra !
E ristamu tutti a culu nterra.
Non
mi piace lavorare
Non sono un ragazzo viziato
Ma sono da tutti incompreso
Mi credono un poco picchiato
In fondo son fatto così
Mi piaccion le belle figliole
Romantiche, piene d’ amore
Crociere e vita brillante
Tutte cose che al cuore fanno bene
Non vivo per il lavoro
Ma vivo perché amo la vita
Io voglio la scelta che ho fatto
Nessuno può dirmi di no.
Mi piace sognare cantare
La vita che scorre e che va
Il vento, l’ amore, la pioggia
Il gusto pieno della libertà
Ma non mi piace lavorare
L’ ho già detto tante volte
È una cosa deleteria
Che fa tanto male ancora
Ed invece preferisco
Sotto gli alberi ad oziare
Con la bimba nel mio cuore
Baci languidi tirare
Non c’ è cosa più gioiosa
Ne dobbiamo convenire
Della vita gaia, festosa
Dove amor non può finire
Non mi piace lavorare
L’ ho già detto tante volte
Il lavoro mi distoglie
Dai doveri dell’ amore.
5 noti musicali
Si sapissi sunari a chitarra puru cu cincu noti
iu saria capaci di scriviri na canzuna pri niputeddi mia
sunnu cincu 'nca mi fannu perdiri a testa.
Una canzuna scritta 'ncapu a cincu cordi di chitarra
e pi ogni corda una magaria diversa.
Do re mi fa sol Nadia, Giorgia, Simuna, Sofia e Chiara
Cincu sunnu sti gioielli Ca firrianu 'ntunnu a mia
Vonnu fari un girotondo Cu a musica e a puisia.
Nadia primogenita Punta di diamanti
Prima nnamurata di nonnò 'ntelligenti e tiatranti
Giorgia petra priziusa Picciridda cu la porta abbanidduzza
Nun è sturiusa Ma è china di biddizza
Simuna, gioiellu 'ncastonatu
Amanti di li libra, affettuosa Diavuluna,
'ntelligenti e ballerina
Sofia picciridda oru zecchinu Vanitosa,
capriciusa, sapurita e amurusa Pasticciotta di nonnò
Chiara cocciu di brillanti Va all' asilu ma nun chianci
Sapurita, chiacchiaruna e levantina
Cioccolato di nonnò Canti suoni e girotondo
A magaria di picciriddi E a puisia di nonnò
|